Autoritățile locale încearcă să lupte cu excesul de panouri publicitare încă din 2011, dar fără vreun rezultat. Noua administrație a Chișinăului, în frunte cu primarul Ion Ceban, a demarat acțiuni de modificare a actelor regulatorii, care spre regret sunt tergiversate intenționat de unii actori, care au atras și forțe politice în acest joc.
În cadrul unui articol realizat de portalul Politics.MD, jurnaliștii scriu că proiectul de Regulament privind amplasarea publicității stradale a fost dezbătut mai bine de un an în peste 30 de ședințe. Aprobarea regulamentului a fost blocată însă de fiecare dată, timp în care Ion Ceban își exprima cu vehemență indignarea că unii consilieri municipali, dar și ”mafia publicitară” tărăgănează adoptarea Regulamentului, pentru a-și apăra propriile interese.
Surse din cadrul Primăriei Chișinău au dezvăluit că motivele pentru care cei mai mari jucători de pe piața publicității stradale – membrii Asociației Agențiilor de Publicitate ”se tem” de adoptarea unui nou regulament, fapt pentru care atacă ostentativ și se opun inițiativei Primăriei. În schimb, propun schimbarea aproape în totalitate a celui propus de primarul Ion Ceban, cu unul mai “blând” și care le-ar permite, de ce nu, sporirea panotajului stradal.
Întâmplarea face ca deși membrii Asociației Agențiilor de Publicitate strigă în gura mare că pe piața publicitară ar exista un monopol, iar primarul capitalei ar avea un tratament preferențial față de anumite companii, datele Primăriei arată că cele mai multe autorizații de construire și amplasare a publicității exterioare le dețin companiile: Standart, Varo-Inform, Media Gallery, Casa Radio Vânzări, Aquarelle, Cașalot și Neorama. Practic, monopoliștii strigă ”jos molopolul”.
Partea proastă a tărăgănării adoptării Regulamentului este că aceiași agenți economici menționați mai sus profită de situația incertă și au creat o întreagă rețea de panouri amplasate ilegal, fenomen cu care Primăria nu are suficiente resurse să lupte. Totodată, Primăria Chișinău încasează mai puțini bani la buget. Și asta pentru că din 22 ianuarie curent nu se mai prelungesc autorizațiile pentru dispozitivele publicitare. Astfel, dacă în anul 2020 Primăria a încasat până la 25 de milioane de lei din taxele pentru autorizații, de când a început demontarea acestora suma nu trece de 18 milioane de lei.
Investigația integrală o puteți citi aici.
