Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, participă astăzi, reprezentând țara noastră, la Summitul liderilor mondiali 2021 în cadrul căruia este lansată cea de-a 26-a sesiune a Conferinței statelor părți la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP 26). Ambasadoarea Republicii Moldova la Londra, Angela Ponomariov, face parte din delegația Republicii Moldova.
Evenimentul se desfășoară în perioada de 31 octombrie -12 noiembrie curent, la Glasgow, Regatul Unit al Marii Britanii, ce deține președinția COP26, organizat în parteneriat cu Italia. Programat inițial pentru 2020, acesta a fost amânat cu un an din cauza pandemiei de COVID-19. Scopul întrunirii este de a seta pașii concreți care vor accelera acțiunile întreprinse în vederea combaterii schimbărilor climatice.
Astfel, consolidarea în lupta împotriva schimbărilor climatice este o temă abordată la cel mai înalt nivel în cadrul uneia dintre cele mai importante conferințe despre climă din ultimele decenii.
Revizuirea progreselor, cât și acțiunilor concrete ce trebuie întreprinse în direcția atingerii Obiectivelor Acordului de la Paris și ale Convenției-cadru a ONU, privind schimbările climatice, prin angajamentele asumate de fiecare stat în parte pentru combaterea fenomenului încălzirii globale dar și pentru renașterea naturii prin trecerea de la cărbune la energia verde sunt parte a discuțiilor climatice ce au reunit șefi de stat și reprezentanți ai guvernelor din aproximativ 200 de țări care sunt părți ale convenției, inclusiv UE și toate statele membre ale acesteia.
De asemenea, reuniunea reprezintă o etapă importantă pentru revizuirea și accelerarea progresului către atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD 13), discutarea provocărilor legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Întrunirea include un segment de nivel înalt, desfășurat la data de 1-2 noiembrie curent, în cadrul căruia sunt negociate și încheiate acorduri cu privire la modalitățile de atingere a obiectivului de neutralitate climatică până în anul 2050. Angajamentul UE prevede o viziune strategică pe termen lung pentru o economie a UE prosperă, modernă, competitivă și cu impact neutru asupra climei, prin reducerea emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. Obiectivul final fiind atingerea neutralității climatice până în 2050. Măsurile luate implică toate sectoarele economiei. Toate domeniile, toate ramurile industriale trebuie să fie conștiente de tranziția din următorii 30 de ani.
Acordul de la Paris, semnat în decembrie 2015 prin care, pentru prima dată, toate țările din lume au convenit asupra unui efort colectiv în scopul menținerii încălzirii globale cu mult sub 2 °C față de nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de limitare a acesteia la 1,5 °C, prevede că părțile trebuie să prezinte planuri naționale de reducere a emisiilor și să își revizuiască angajamentele o dată la 5 ani.
Subiectele evidențiate sunt:
-reducerea pană în 2030 a emisiilor de gaze
– discutarea măsurilor pentru adaptarea la impactele inevitabile provocate de schimbările climatice
– creșterea fondurilor pentru acțiunile ce trebuie urgentate privind schimbările climatice, în special
susținerea țărilor în curs de dezvoltare pentru depășirea acestei crize.
„Prin urmare, Republica Moldova este pe deplin conștientă de pașii care trebuie întreprinși și lucrează pentru implementarea acestora. În ultimii 30 de ani, Republica Moldova a suferit schimbări industriale și sociale radicale. Emisiile de Gaze cu efect de seră/GES au scăzut cu aproximativ 68% din 1990. Au avut loc schimbări în industria grea, o scădere mare a consumului de energie, schimbări în agricultură, extinderea transporturilor și dezvoltarea infrastructurii. S-a realizat o schimbare semnificativă a combustibilului de la cărbune și petrol la gaze naturale și surse regenerabile și o transformare în activități industriale mai puțin consumatoare de energie”, au subliniat reprezentanții Ministerului Mediului.
Comentariul Ministerului Mediului.
„Prin Contribuția Națională Determinată actualizată (depusă la 4 martie 2020), Republica Moldova și-a anunțat intenții ambițioase în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) prin 2 scenarii de reducere. În scenariul „necondiționat”, reducerea emisiilor de GES cu 70% față de nivelurile din 1990 se va realiza prin resurse interne. Pentru a realiza scenariul mai ambițios „condiționat”, care prevede reducerea emisiilor cu 88% față de nivelurile din 1990, Republica Moldova are nevoie de sprijin financiar extern echivalent cu aproximativ 2,6 miliarde USD sau aproximativ 260 milioane USD anual până în 2030. Un astfel de sprijin va fi suplimentar alocărilor interne, care urmează să acopere costurile de reducere a GES în conformitate cu scenariul „necondiționat”.
Prioritățile Republicii Moldova în reducerea emisiilor de GES se referă la extinderea suprafețelor forestiere, implementarea unor tehnologii eficiente de gestionare a deșeurilor, trecerea la o economie verde și circulară, îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea surselor regenerabile de energie, promovarea conservării solului terenurilor agricole. , promovând utilizarea responsabilă a resurselor de apă și producția și consumul durabil.
În vederea atingerii țintelor de reducere a emisiilor de GES, Republica Moldova va sprijini finalizarea și aprobarea urgentă a mecanismelor de atenuare care să permită implementarea prevederilor Acordului de la Paris începând cu anii 2021-202, prin Programul de Dezvoltare cu Emisii Reduse până în anul 2030 și Plan de acțiuni pentru implementarea acestuia, care urmează să fie aprobat de Guvern în următoarele câteva luni.
O altă problemă care necesită intervenție imediată, în special pentru țările în curs de dezvoltare, este adaptarea la schimbările climatice. Numai promovarea măsurilor urgente de adaptare la impactul negativ al schimbărilor climatice poate asigura o dezvoltare rezistentă și durabilă la nivel național. Sprijinul Republicii Moldova în implementarea măsurilor de adaptare corespunzătoare nevoilor financiare exprimate în CND actualizat va garanta un proces complex de adaptare care se va desfășura în toate sectoarele economiei naționale, ecosistemelor naturale și sectorului de sănătate publică. Progresul adaptării la schimbările climatice va fi asigurat prin planificare în cadrul celui de-al doilea Plan național de adaptare (2021-2030), precum și prin implementarea tehnologiilor inovatoare orientate spre realizarea adaptării la transformare la nivel de țară. Coordonarea inter-sectorială prin Platforma de Monitorizare și Evaluare va permite concentrarea eforturilor pentru asigurarea unui proces de adaptare eficient și iterativ, corelat cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale țării”.
Sursa: cotidianul.md
