Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a elaborat un proiect de lege pentru crearea Registrului Imaginilor Faciale (RIF), o resursă informațională de stat destinată utilizării identificării biometrice. Noul sistem va permite autorităților să compare automat fotografii în cadrul investigațiilor penale, să verifice identitatea persoanelor și să sprijine căutarea celor dispăruți.
Deși documentul a fost supus anterior consultărilor publice cu instituțiile responsabile de apărarea drepturilor fundamentale – ale căror obiecții au fost luate în considerare –, o dezbatere online organizată recent de MAI nu a avut loc din cauza absenței reprezentanților părților interesate.
Ce presupune și cum va funcționa Registrul Imaginilor Faciale
Conform proiectului, RIF nu va fi simplă o colecție de fotografii, ci un sistem complex capabil să primească, să stocheze și să administreze imagini, realizând comparații biometrice avansate. Baza de date va fi împărțită în imagini „identificate” și „neidentificate”, fiecare primind un număr unic de referință.
Sistemul va efectua două tipuri de căutări:
- Verificare 1:1: Compararea a două imagini pentru a stabili dacă aparțin aceleiași persoane.
- Căutare 1:N: Compararea unei fotografii cu multiple înregistrări din sistem pentru a găsi posibile concordanțe.
Autoritățile subliniază că algoritmul nu va avea ultimul cuvânt. Rezultatele generate de computer vor avea un caracter strict tehnic și preliminar, orice potrivire urmând să fie verificată și confirmată obligatoriu de personal calificat înainte de a fi utilizată în scopuri operaționale.
De unde vor proveni imaginile și cine va avea acces
Proiectul prevede că în registru vor fi introduse doar imagini obținute din surse autorizate în baza unor temeiuri legale stricte (cum ar fi fotografii prelevate în cadrul acțiunilor procesuale, investigațiilor speciale sau materiale foto/video obținute legal). Nu este prevăzut un transfer automat al fotografiilor tuturor cetățenilor Republicii Moldova.
Sistemul va fi utilizat exclusiv pentru prevenirea și investigarea infracțiunilor, identificarea persoanelor, căutarea celor dispăruți sau recunoașterea cadavrelor. Căutările generale, exploratorii sau fără un scop precis vor fi strict interzise, la fel ca și crearea de profiluri discriminatorii.
Accesul va fi restricționat și acordat doar personalului autorizat, în funcție de atribuții. Toate operațiunile efectuate în sistem vor fi strict monitorizate și înregistrate prin mecanisme de jurnalizare și audit pentru a asigura trasabilitatea completă.
Cooperare transfrontalieră și control
Registrul va fi pregătit și pentru schimbul automatizat de imagini faciale cu alte state, în contextul cooperării polițienești și al aplicării mecanismului european Prüm II. Această componentă va include doar imagini ale persoanelor vizate în dosare penale (bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate) și, în anumite condiții, ale victimelor, excluzând persoanele dispărute sau cadavrele. Transmiterea datelor de identificare se va face abia după confirmarea unei concordanțe și conform legislației în vigoare.
Statul va deține proprietatea asupra registrului, în timp ce MAI va fi posesorul acestuia. Dezvoltarea și mentenanța aplicației vor fi asigurate de Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, iar infrastructura tehnică și securitatea cibernetică vor fi gestionate de Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Telegram
