Bugetul de stat pentru 2026 reprezintă primul test major pentru noul Guvern și întreaga țară, punând în balanță echilibrul între venituri, cheltuieli, deficit și datoria publică, într-o perioadă de creștere economică modestă și nevoi sociale tot mai mari.
Bugetul de stat 2026 – un test pentru noul Guvern și pentru întreaga țară
În ultimii ani, bugetul de stat era propus și votat în doar trei ore, fără dezbateri reale și fără a ține cont de propunerile venite din partea administrațiilor publice locale. Propunerile erau esențiale pentru implementarea proiectelor locale, însă erau ignorate sistematic.
Spre deosebire de Chișinău, unde consilierii PAS, și nu doar ei, au făcut o tradiție din blocarea bugetului capitalei, în Parlament sunt suficiente voturi ca bugetul de stat să fie adoptat.
Noul Guvern are acum la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a elabora și prezenta proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026. Noi am pregătit deja propunerile și vrem să vedem cum va trece acest test noul executiv. Vom vedea dacă procesul de elaborare, aprobare și implementare a bugetului va fi, de această dată, unul care servește în primul rând intereselor cetățenilor.
1. Structura veniturilor bugetare
Este clar că și în 2026 se va miza, în continuare, pe impozite și taxe aplicate mărfurilor și serviciilor (în principal TVA și accize), care reprezintă circa 70% din veniturile bugetare, precum și pe impozitul pe venit, cu o pondere de peste 18%.
Întrebarea nu ține însă de pondere, ci de esență: principalele impozite și taxe vor rămâne la același nivel sau vor fi majorate?
Dacă acestea vor fi menținute neschimbate, iar sumele planificate în bugetul pentru 2026 vor fi mai mari decât în 2025, vom putea vorbi despre o creștere economică reală. Dacă, dimpotrivă, se vor majora impozitele și taxele, va fi clar că noul Guvern nu mizează pe dezvoltare, ci pe creșterea poverii fiscale pentru cetățeni și agenții economici.
Proiectul bugetului de stat va trebui analizat și prin prisma ponderii taxelor asupra comerțului exterior și a operațiunilor externe. În prezent, acestea reprezintă mai puțin de 2% și ar putea scădea și mai mult.
După o reducere de peste 12% a exporturilor anul trecut, tendința negativă continuă și în anul curent: minus 2,5% în primele opt luni.
2. Cheltuielile bugetare și rolul administrațiilor locale
Un alt element important îl reprezintă cheltuielile bugetare destinate susținerii activității administrațiilor publice locale (APL).
În condițiile în care salariile angajaților din APL rămân mizere, iar lipsa de specialiști devine tot mai acută, precedentele două guverne PAS au reușit „performanța” de a majora nejustificat cheltuielile pentru întreținerea Parlamentului, Președinției, Cancelariei de Stat, ministerelor și altor autorități centrale cu peste 6 miliarde de lei.
Într-o perioadă în care sărăcia se adâncește, nivelul de trai scade, iar povara fiscală riscă să crească, menținerea acestor cheltuieli exagerate ar fi o sfidare a bunului-simț. Din contra, cei aflați la guvernare ar trebui să manifeste solidaritate cu cetățenii și să renunțe la sumele cu care au fost majorate bugetele instituțiilor centrale în ultimii patru ani.
3. Deficitul bugetar și datoria de stat
Un alt indicator relevant pentru acest „test” este deficitul bugetar și modul în care acesta va fi finanțat.
Dacă noul Guvern va continua aceeași abordare ca și până acum – creșterea deficitului prin cheltuieli nejustificate pentru aparatul central și prin salarii nefirești pentru unii conducători – vom avea dovada clară că nu se orientează spre cetățeni, ci spre confortul propriu.
Amintim că bugetul pentru 2025 a fost aprobat cu un deficit de aproximativ 13 miliarde de lei. Dacă guvernarea ar fi renunțat la majorările nejustificate de peste 6 miliarde, deficitul s-ar fi redus aproape la jumătate.
Cât despre sursele de finanțare, dacă și în 2026 acestea vor proveni, în mare parte, din noi împrumuturi interne și externe, va deveni clar că noul Guvern nu se deosebește cu nimic de precedentele. Rezultatul va fi același: creșterea continuă a datoriei de stat, care a ajuns deja la circa 130 de miliarde de lei, aproape dublu față de momentul în care PAS a venit la guvernare.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Telegram
