Miercuri, 18 iunie, Blocul Alternativa și-a prezentat programul național destinat domeniului cultură și patrimoniu, un document care reflectă angajamentul față de actorii acestui sector. Totodată, prin acest program Blocul Alternativa recunoaște cultura ca un pilon important, care ține laolaltă comunități, modelează identitatea noastră și dă direcție generațiilor tinere.
Ion Ceban, unul dintre lideri ai Blocului Alternativa, a declarat că Programul conține măsuri concrete, precum alocări bugetare pentru restaurarea patrimoniului istoric; investiții în rețeaua școlilor de arte; salarizare corectă pentru personalul artistic și didactic; sprijin pentru păstrarea și revitalizarea tradițiilor locale.
”Avem un patrimoniu vast, material și imaterial, care reflectă moștenirea tuturor grupurilor culturale și etnice din această țară. Suntem un stat cu o identitate formată prin contribuția diversă a oamenilor care locuiesc aici. Ceea ce ne definește și ne deosebește este tocmai această bogăție: limba, tradițiile populare, obiceiurile transmise din generație în generație, sărbătorile, portul, cântecul, dansul, meșteșugurile, memoria locurilor și istoria trăită în fiecare sat și oraș. Toate aceste elemente trebuie păstrate, susținute și duse mai departe prin politici clare și bugete responsabile”, a declarat Ion Ceban.
Alina Tabacari, șefa Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural al municipiului Chișinău, a vorbit despre problema emigrării oamenilor din cultură.
”Cu părere de rău, în ultima perioadă observăm favorizarea unui număr foarte mic de artiști, ceilalți fiind excluși din domeniu, lucru extrem de regretabil, pe care îl condamnăm. De asemenea, multor artiști li s-a interzis să dea concerte în mai multe instituții de stat. Astfel, se ajunge la situația în care, tinerii artiști părăsesc lumea culturală locală din lipsa de oportunități. Printre soluțiile posibile se regăsesc oportunitățile de dezvoltare și formare continuă, modernizarea infrastructurii culturale, educație culturală mai solidă în școli, care să creeze un public viitor conștient și implicat”, a spus Alina Tabacari.
Diana Dicusari, Maestru în artă, Președintele Uniunii Meșterilor Populari, a abordat problemele cu care se confruntă Casele de Cultură: lipsa specialiștilor, a resurselor financiare, dar și starea degradantă a clădirilor.
”Atragerea specialiștilor se poate face prin salarii motivante, bonusuri, asigurări cu prime de la stat, locuințe, facilități sociale, suport psihoemoțional, competitivitate constructivă, șanse de creștere profesională pentru tinerii specialiști. Majoritatea instituțiilor au nevoie de reparația clădirilor, sălilor de spectacole, ajustarea sistemului de încălzire prin acordarea resurselor din bugetul de stat direct și prin facilitarea accesului la proiecte destinate în exclusivitate domeniului culturii”, a spus Diana Dicusari.
Situația actuală în domeniul gestiunii drepturilor de autor și conexe este o altă problemă cu care se confruntă oamenii de cultură, a spus Maria Stoianov, Artist emerit al Republicii Moldova, Director al CNC „Satul Moldovenesc – Buciumul”.
”În prezent domeniul drepturilor de autor este reglementat de Legea nr. 230, care a fost elaborată cu suportul experților UE și a transpus în legislația națională 12 directive europene. La trei ani după aprobarea Legii, se constată că situația în domeniul gestiunii colective nu și-a atins scopul: autorii și interpreții sunt nemulțumiți de cum le sunt gestionați banii de către asociațiile investite; utilizatorii sunt nemulțumiți din cauza incertitudinii în ceea ce privește stabilirea tarifelor și colectarea remunerațiilor retroactiv și altele. Este necesar de creat un cadru legal care să introducă condiții de concurență loială în domeniul gestiunii colective”, a spus Maria Stoianov.
Zurab Todua, reprezentant al Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, formațiune parte a Blocului Alternativa, a declarat că Republica Moldova este, probabil, singura țară din lume în care primele persoane în stat nu frecventează Teatrul de Operă și Balet, Filarmonica sau Sala cu Orgă.
„Ei nu au această necesitate. Nu îi interesează. Poate tocmai de aceea cultura în Moldova este finanțat insuficient. În anul 2024, bugetul Ministerului Culturii a fost de 677 de milioane de lei, adică 35 de milioane de dolari. O sumă mizeră, care nu ajunge nici măcar pentru acoperirea necesităților de bază ale instituțiilor culturale. Este aproximativ jumătate din costul unui radar cumpărat în 2023, absolut inutil și de care nimeni nu are nevoie. Nu e de mirare că, deja de șase ani, statul nu găsește bani pentru a începe lucrările de reparație la Filarmonica Națională și nici măcar nu ia în calcul reabilitarea Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”.”
Statul trebuie să înceteze să trateze cultura ca pe un sector de care „se ocupă”, a spus Ion Bulgac, consilier în cabinetul Primarului capitalei. El a prezentat prioritățile strategice ale Blocului Alternativa pentru acest domeniu.
”Eficientizarea programelor de granturi și microfinanțare deja existente și extinderea ariei de aplicare a acestora pentru a include toate formele de inițiative creative. Vom crea un HUB cultural național în Chișinău, inspirat de modele de succes precum Fabrika din Tbilisi sau Metelkova din Ljubljana. Scoatem tinerii în prim-plan și le oferim toate instrumentele de care au nevoie – comunicăm cu ei în limba lor, îi ascultăm și facem așa cum ne spun ei, exact după exemplul Chișinăului”, sunt doar câteva din măsurile prezentate de Ion Bulgac.
Angela Cutasevici, Viceprimar al mun. Chișinău, a prezentat câteva cifre îngrijorătoare, care arată realitățile din domeniul culturii: 1.231 de biblioteci publice, dintre care puține modernizate; doar 15% din monumentele istorice sunt bine îngrijite; 17 la sută din școlile de arte din mediul rural sunt cu infrastructură slabă.
”Programul Blocului Alternativa propune investiții reale în educația artistică, în restaurarea patrimoniului, în parteneriate cu uniunile de creație și în respectul pentru oamenii care țin vie cultura – nu doar în capitală, dar în fiecare localitate. Programul nostru este despre cum putem schimba politica culturală dintr-un domeniu ignorat într-un domeniu strategic. Cultura trebuie să fie prioritate, parte esențială a dezvoltării”, a spus Angela Cutasevici.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Telegram
