Integrarea europeană a Republicii Moldova este una dintre cele mai discutate teme din ultimii ani, dar și una dintre cele mai politizate.
În 2024 și 2025, procesul de apropiere de Uniunea Europeană a fost transformat într-un subiect electoral, folosit intens în campaniile pentru prezidențiale, parlamentare și în cadrul referendumului constituțional care a divizat profund societatea.
Totuși, experții atrag atenția că integrarea europeană nu trebuie tratată doar ca o temă de campanie, ci ca un obiectiv național asumat de întreaga clasă politică, indiferent de culoarea partidului. Moldova are nevoie de coeziune și de un efort comun pentru a îndeplini criteriile impuse de Uniunea Europeană, cunoscute drept Criteriile de la Copenhaga – stabilitate instituțională, democrație autentică, stat de drept, economie funcțională și respectarea drepturilor omului.
Deși autoritățile afirmă că țara progresează, realitatea rămâne complicată. Democrația este fragilă, instituțiile sunt frecvent influențate politic, iar drepturile cetățenilor nu sunt întotdeauna garantate. Economia, de asemenea, traversează o perioadă dificilă, cu exporturi în scădere, investiții străine limitate și sectoare cheie, precum agricultura, aflate în declin.
Analiștii susțin că integrarea europeană nu înseamnă doar preluarea standardelor și legislației UE, ci presupune o transformare profundă a societății și a modului în care este guvernată țara. Este nevoie de o abordare complexă, care să includă consolidarea democrației, întărirea instituțiilor și relansarea economiei.
În lipsa unor reforme reale și a unei responsabilități politice asumate, Republica Moldova riscă să piardă oportunitatea istorică de a deveni membră a Uniunii Europene — nu din cauza Bruxelles-ului, ci pentru că nu și-a făcut temele acasă.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Telegram
