Astăzi este marcată, Ziua Internațională a Dorului, sărbătorită în fiecare an pe 13 mai, este o ocazie specială pentru a reflecta asupra acestui sentiment profund și universal.
„Mi-e dor!” – o expresie scurtă, dar cuprinzătoare, pe care o înțelege orice român, indiferent de regiunea din care provine. Psihologul Cezar Laurențiu Cioc explică de ce „dorul” este un cuvânt unic în lume, intraductibil și profund ancorat în sufletul poporului.
Spre deosebire de alte limbi, în care ideea de dorință sau lipsă este exprimată prin verbe precum „to miss” (în engleză) sau „manquer” (în franceză), limba română este printre puținele, dacă nu chiar singura, care folosește cuvântul „Dor” ca substantiv. Acest cuvânt reunește un adevărat amalgam de trăiri, de la bucurie la tristețe, de la nostalgie la jale, de la speranță la durere.
Potrivit psihologului, „dorul” este mai mult decât o simplă lipsă. Este o stare sufletească profundă, în care sunt învelite sentimente de atașament, iubire, pierdere, dar și o speranță tainică de regăsire. Etimologic, cuvântul provine din latinescul dolus, însemnând „durere”. Alte limbi romanice păstrează rădăcina, precum dolor în spaniolă sau deuil în franceză, dar nicio limbă nu oferă un echivalent complet al dorului românesc.
Psihologic vorbind, dorul este universal. Toți oamenii îl simt, dar doar în spațiul românesc i-au dat o formă lingvistică atât de exactă și emoțională. Fie că este dorul de o persoană, de locuri natale sau de un timp trecut, acest sentiment capătă nuanțe profunde în limba și cultura română.
Istoric, trăirile poporului nostru au fost marcate de lipsuri, migrație, înstrăinare, au contribuit la cristalizarea acestui sentiment în limbaj. În acest context, dorul a devenit nu doar o stare interioară, ci o valoare identitară.
Moldovenii din diaspora știu prea bine cât de greu este de tradus cuvântul „dor”. Oricâte explicații ar da, niciuna nu pare să redea întreaga profunzime și delicatețea acestei stări. Pentru ei, dorul nu este doar o amintire a trecutului, ci o punte vie între „acasă” și „aici”.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Telegram
