A fost descoperită o a doua gaură neagră, cu o masă de aproximativ 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui.
Astronomii au descoperit o gaură neagră cu o masă de aproximativ 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui, cea mai mare gaură neagră cunoscută în Calea Lactee, în afară de gaura neagră supermasivă care se află în centrul galaxiei noastre.
Gaura neagră recent identificată se află la aproximativ 2.000 de ani-lumină de Pământ – relativ aproape în termeni cosmici – în constelația Aquila și are o stea companion care orbitează în jurul ei, au declarat marți cercetătorii. Un an-lumină reprezintă distanța pe care lumina o parcurge într-un an – 9,5 trilioane de km (5,9 trilioane de mile).
Găurile negre sunt obiecte extraordinar de dense, cu o gravitație atât de puternică încât nici măcar lumina nu poate scăpa, ceea ce face dificilă observarea lor. Aceasta a fost identificată prin intermediul observațiilor făcute în cadrul misiunii Gaia a Agenției Spațiale Europene, care creează un recensământ stelar uriaș, deoarece a provocat o mișcare de oscilație în steaua sa însoțitoare. Pentru a verifica masa găurii negre au fost folosite date de la Very Large Telescope al Observatorului European de Sud din Chile și de la alte observatoare terestre.
„Este ceva ce nu ne-am așteptat să vedem niciodată”
„Această gaură neagră nu este doar foarte masivă, ci și foarte particulară din multe puncte de vedere. Este într-adevăr ceva ce nu ne-am așteptat să vedem niciodată”, a declarat Pasquale Panuzzo, inginer de cercetare la agenția franceză de cercetare CNRS care lucrează la Observatoire de Paris și autor principal al studiului publicat în revista Astronomy & Astrophysics, potrivit Reuters.
De exemplu, gaura neagră, numită Gaia BH3, și companionul său se deplasează în interiorul galaxiei în direcția opusă celei în care orbitează de obicei stelele în Calea Lactee. Gaia BH3 s-a format probabil după moartea unei stele care era de peste 40 de ori mai masivă decât Soarele, au declarat cercetătorii.
Găurile negre care rezultă în urma colapsului unei singure stele se numesc găuri negre stelare. Gaia BH3 este cea mai mare gaură neagră stelară cunoscută, potrivit astronomului și coautorului studiului, Tsevi Mazeh de la Universitatea Tel Aviv din Israel.
Steaua lui Gaia BH3 era compusă aproape în întregime din hidrogen și heliu. Stelele din universul timpuriu aveau o astfel de compoziție chimică, cunoscută sub numele de metalicitate scăzută. Această stea s-a format relativ devreme în istoria universului – probabil la 2 miliarde de ani după evenimentul Big Bang. Când această stea a explodat la sfârșitul vieții sale – numită supernovă – a aruncat în spațiu o parte din material, în timp ce rămășița s-a prăbușit violent pentru a forma o gaură neagră.
Steaua companion are aproximativ 76% din masa Soarelui și este puțin mai rece
Descoperirea Gaia BH3, potrivit lui Panuzzo, susține modelele de evoluție stelară care arată că găurile negre stelare masive pot fi produse doar de o stea cu metalicitate scăzută.
Steaua companion a lui Gaia BH3 are aproximativ 76% din masa Soarelui și este puțin mai rece, dar de aproximativ 10 ori mai luminoasă. Ea orbitează în jurul găurii negre pe o traiectorie eliptică.
„Rezultatul surprinzător pentru mine a fost faptul că această compoziție chimică a stelei tovarășe nu prezintă nimic special, deci nu a fost afectată de explozia de supernovă a găurii negre”, a declarat Elisabetta Caffau, astronom la Observatoire de Paris și co-autor al studiului.
Oamenii de știință nu sunt siguri cât de mari pot fi găurile negre stelare. „Masa maximă pentru o gaură neagră stelară este o chestiune care face obiectul unei dezbateri științifice active”, a spus Panuzzo.
