Muzeul Național de Artă al Moldovei inaugurează joi, 20 ianuarie, la ora 16:00, expoziția foto și video a artistului Ștefan Rusu „Specii pe cale de dispariție: Pledoarie pentru Cartea Roșie a arhitecturii moderniste”.
Expoziția este rezultatul unei cercetări în cadrul proiectului „Modernități insulare” axată pe arhitectura socialistă din Asia Centrală și Europa de Est și include o serie de imagini cu plante endemice juxtapuse cu arhitectura modernistă. Expoziția conține, de asemenea, documentarul „Întoarcerea din viitor” (Return from the Future) și eseul video „Frunze” realizate în perioada șederii în Asia Centrala și a mai multor călătorii de cercetare în Tadjikistan și Kârgâzstan între 2013-2019.
Una dintre formele de conservare a biodiversității în Uniunea Sovietică a fost includerea lor în Cartea Roșie. Cartea Roșie a URSS-ului a apărut în 1974, iar prima ediție a fost publicată în 1978, și includea specii de plante rare. Printre acestea se regăseau și speciile de pe teritoriile Kârgâzstanului, Tadjikistanului și a Republicii Moldova.
Ultima ediție a Cărții Roșii a fost tipărită în 1985. De atunci, cu puține excepții, lista plantelor rare nu a fost revizuită, iar Cartea Roșie nu a fost republicată. Flora și fauna din Kârgâzstan și Tadjikistan sunt încă incomplet explorate, iar multe plante rare nu au fost mediatizate. Unele dintre ele au zone de răspândire restrânse, fiind limitate la câteva lanțuri muntoase sau chiar mici văi.
Juxtapunerea imaginilor modernismului sovietic din Kârgâzstan, Tadjikistan și Republica Moldova cu imaginile plantelor rare din acele țări, implică un unghi diferit de interpretare a patrimoniului arhitectural, nu doar ca și clădiri singulare, ci și ca un context care necesită o abordare similară speciilor pe cale de dispariție și implicit protecția acestora. Unele clădiri, precum cele din documentarul „Întoarcerea din viitor” sunt incluse în patrimoniu național al Kârgâzstanului și, prin urmare, protejate de stat. Cu toate acestea, multe clădiri sunt în paragină, inadecvat întreținute în pofida statutului de monument din cauza aplicării ineficiente a legislației.
Punctul de plecare pentru conceptul asocierii plantelor pe cale de dispariție cu arhitectura din perioada socialistă vine de la Muzeul lui M. Frunze — o clădire în stil modernist din Bișkek proiectată de arhitecții G. Kutateladze și Y.Karikh în 1967. Muzeul deține un impresionant herbar (circa 1200 de piese) colectat de M. Frunze în timpul adolescentei sale. Herbarul pe care îl regăsim în videoul „Frunze” este o referință poetică la cariera neîmplinită a lui Frunze de a-și dedica viața științelor naturale. Starea de conservare și necesitatea păstrării arhitecturii moderniste precum muzeul dedicat lui M. Frunze dar și a altor clădiri remarcabile din Bișkek este subiectul documentarului „Întoarcerea din viitor”. Expozitia a fost concepută pentru Trieste Contemporanea, Italia unde a fost produsă și prezentată în 2021.
Ștefan Rusu este născut la Câietu, în 1964. Este curatorul a mai multor expoziții, editor, artist vizual și producător de filme. Expoziția este deschisă pentru public până pe 20 februarie 2022.
Muzeul Național de Artă al Moldovei
Sursa: diez.md
