Ziua mondială a zâmbetului (World Smile Day) este aniversată, anual, în prima zi de vineri a lunii octombrie, în anul 2020 fiind marcată la data de 2 octombrie.
Ziua mondială a zâmbetului a fost marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Harvey Ball, Worcester. În acelaşi an, Harvey Ball a fondat şi World Smile Corporation, care avea să fie sponsorul anual al evenimentului internaţional. Scopul acestei organizaţii este să promoveze Ziua mondială a zâmbetului, inclusiv prin intermediul internetului şi platformelor de socializare, încurajând zâmbete şi fapte bune peste tot în lume.
În 1963, artistul american Harvey Ball crease imaginea „faţă zâmbitoare” (smiley face), reprezentând un buton galben cu două puncte şi o paranteză „închisă”, pe care, în prezent, oamenii de peste tot din lume o folosesc cu scopul de a-şi exterioriza emoţiile pozitive. Harvey Ball a realizat această imagine pornind de la premisa că toţi oamenii ar trebui să acorde cel puţin o zi dintr-un an pentru a zâmbi, a face gesturi frumoase şi a-i face pe alţii să zâmbească, potrivit www.worldsmileday.com.
În numeroase oraşe din Europa, Asia, America de Nord şi America de Sud, se organizează în fiecare an manifestări care includ spectacole cu clovni, picturi pe faţă, prezentări de poveşti, teatru de păpuşi, concursuri de baloane, manifestări care să stârnească zâmbete etc. Organizatorii încurajează, de asemenea, pe toată lumea să facă fotografii sau video-uri de la evenimentele locale organizate cu ocazia Zilei mondiale a zâmbetului şi să le posteze pe reţelele de socializare cu tag-ul World Smile Day.
În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai.
Deşi pentru mulţi, zâmbetul este un simbol al plăcerii, sociabilităţii, fericirii sau amuzamentului, totuşi nu orice fel de zâmbet ar trebui să fie astfel interpretat. De pildă, neurologul francez Guillaume Duchenne (1806-1875) a descoperit că zâmbetul autentic angajează atât muşchii aflaţi în zona gurii, cât şi pe cei din zona ochilor. Zâmbetul doar ”din buze” este, aşadar, doar un surâs prefăcut, ce poate semnaliza în cel mai bun caz politeţe sau intenţii nu tocmai prietenoase.
Cercetarea lui Duchenne avea să fie confirmată de psihiatrii celebri precum Hervey Cleckley sau Robert Hare, care au delimitat concret zâmbetul sincer de cel ”superficial”, arătând că acesta din urmă este deseori folosit de persoanele obişnuite să-i manipuleze pe cei din jur.
În sens antropologic, semnificaţia zâmbetului în diferite culturi poate fi extrem de diferită, dacă nu chiar antitetică. Charles Tudwell susţine că în anumite societăţi, zâmbetul excesiv este văzut ca un semn de superficialitate, pe când în altele, zâmbetul semnifică în primul rând jenă, confuzie sau chiar neîmplinire sentimentală, potrivit www.andrews.edu. Există la nivel internaţional anumite culturi în care zâmbetele sunt adresate doar prietenilor apropiaţi şi membrilor familiei, iar atunci când sunt adresate străinilor sunt privite de către aceştia cu nelinişte sau chiar suspiciune.
Dintr-un studiu efectuat de Universităţile din Ulster şi Swansea şi publicat în luna mai 2020 în revista Psychology of Sport and Exercise a reieşit că alergătorii care zâmbesc în timpul curselor consumă mai puţin oxigen, au un ritm mai economic şi au un nivel mai scăzut de efort. Kenyanul Eliud Kipchoge, deţinătorul recordului mondial la maraton, care anul trecut la Viena a reuşit un timp mai mic de 2 ore, performanţă care nu a fost însă omologată, aleargă mereu cu un zâmbet larg pe faţa sa. El explică că zâmbeşte pentru a se relaxa şi pentru a învinge durerea. AGERPRES/(Documentare – Horia Plugaru, editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Andreea Preda)
