Apa asigură mediul vital în care se desfăşoară procesele biologice ale organismului nostru, fiind în mare parte responsabilă pentru dizolvarea nutrienţilor şi eliminarea substanţelor reziduale. Când organismul nu reuşeşte să elimine excesul de apă apare retenţia de apă, caracterizată prin acumularea de lichid în spaţiile dintre celulele corpului şi în sistemul circulator, transmite goodnews.md cu referire la sinteza.org
Retenţia de apă este adesea temporară, dar uneori poate fi indiciul unei afecţiuni medicale grave. Persoanele supraponderale au tendinţa de a reţine mai multă apă deoarece consumă mai multe calorii, şi ca urmare, consumă cantităţi mai mari de sodiu, ceea ce contribuie în mare măsură la reţinerea apei. Vremea caldă, poate duce de asemenea, la retenţia de lichide, deoarece organismul este mai puţin eficient în eliminarea acestora. Există un risc mai mare de retenţie a apei la femei din cauza nivelurilor hormonale diferite. Edemul de menopauză şi premenstrual este cauzat de efectul hormonilor asupra echilibrului hidric. Anumite boli şi medicamente pot provoca, de asemenea, retenţia de apă, în special hipertensiunea arterială şi medicamentele cu steroizi.
Retenţia de apă, de unde vine ajutorul
Semnele fizice ale retenţiei de apă includ în principal umflarea gleznelor, mâinilor, picioarelor şi creşterea inexplicabilă în greutate într-o perioadă scurtă de timp. În cazurile în care retenţia de apă nu este rezultatul unei afecţiuni grave, disconfortul edemului poate fi ameliorat rapid şi uşor. Unele plante medicinale şi suplimente alimentare au proprietăţi diuretice şi pot ajuta organismul să elimine excesul de lichid.
Păpădia (Taraxacum officinale)
Activitatea diuretică a păpădiei a fost demonstrată pe animale şi se crede că este determinată de conţinutul ridicat de potasiu, lucru util deoarece majoritatea dietelor sunt bogate în sodiu şi sărace în potasiu, ceea ce poate provoca retenţie de lichide. Teoretic, conţinutul ridicat de potasiu al păpădiei poate ajuta la eliminarea excesului de apă cauzat de un aport ridicat de sodiu. Mai mult, fiind o sursă semnificativă de potasiu şi alte vitamine şi minerale, păpădia poate fi utilizată ca adjuvant în combinaţie cu diuretice farmaceutice.
Urzica (Urtica dioica)
Studiile sugerează că urzica poate îmbunătăţi fluxul urinar, însoţit de creşterea excreţiei de cloruri şi uree. Flavonoidele şi conţinutul ridicat de potasiu pot contribui la acţiunea diuretică, fapt dovedit în studii pe animale, dar şi la pacienţii cu insuficienţă venoasă şi afecţiuni cardiace.
Fructele de ienupăr (Juniperus communis)
Unele studii moderne au dovedit un efect semnificativ al acestor fructe asupra creşterii diurezei. La fel ca multe diuretice naturale, ienupărul nu pare să scadă nivelurile de potasiu, aşa cum fac unele medicamente.
Extractul de struguri (Vitis vinifera)
Datorită compuşilor polifenolici (resveratrol, proantociani) extractul de struguriare efecte benefice asupra circulaţiei sangvine deoarece reduce fragilitatea capilarelor şi îmbunătăţeşte circulaţia venoasă, ameliorând astfel edemul, durerile şi senzaţia de picioare grele, simptome care însoţesc retenţia de apă în organism.
Alte plante care au activitate diuretică, incluse adesea în suplimentele recomandate pentru retenţia de apă, sunt ceaiul verde şi ceaiul negru precum şi extractul de splinuţă (Solidago virgaurea), plantă utilizată în principal, pentru menţinerea sănătăţii tractului urinar.
Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.
