Angajamentul a fost luat joi la deschiderea conferinței globale Our Ocean, care s-a reunit timp de două zile în Panama pentru a oferi un cadru pentru „economia albastră”.
Uniunea Europeană (UE) a anunțat joi, 2 martie, că în 2023 va aloca peste 800 de milioane de euro programelor de protecție a oceanelor. „UE își confirmă angajamentul ferm față de gestionarea internațională a oceanelor, anunţând treizeci și nouă de angajamente concrete pentru anul 2023. Aceste acțiuni vor fi finanțate cu 816,5 milioane de euro”, a anunțat UE într- un comunicat, relateaza Le Monde preluat da Rador.
Promisiunea a venit la deschiderea, în Panama, a conferinței globale Our Ocean, marcată de apeluri la încheierea cât mai curând posibil a unui tratat internațional, discutat în paralel cu ONU, pentru protejarea apelor internaționale și monitorizarea pescuitului ilegal prin sateliți.
Din acest buget total, Uniunea Europeană a precizat că va aloca „320 de milioane de euro cercetării asupra oceanelor pentru a proteja biodiversitatea marină și pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra oceanului”. În plus, UE „își va moderniza constelația de sateliți odată cu lansarea Sentinel-1C, pentru o valoare de 250 de milioane de euro”, adaugă comunicatul de presă. „Sentinel-1C va fi esențial pentru a continua observarea aisbergurilor și a gheții care se topesc în Arctica în timp real pentru a monitoriza efectele schimbărilor climatice”, subliniază UE.
Aproximativ 600 de delegați ai guvernelor, întreprinderilor și ONG-urilor urmau să discute timp de două zile cadrul care trebuie acordat „economiei albastre” (echivalentul oceanic al „economiei verzi”) pentru exploatarea și protecția durabilă a mărilor și oceanelor. Discuţiile vizează modalități de extindere a ariilor marine protejate, de reducere a poluării cu materiale plastice și alte deșeuri, de combatere a pescuitului ilegal și de a reduce exploatarea subacvatică.
Președintele panamez Laurentino Cortizo a deschis conferința prin semnarea unui decret de extindere a zonei maritime protejate Banco Volcan (Marea Caraibelor) de la 14.000 la 93.000 de kilometri pătrați. Astfel, Panama „va proteja 54,33% din zona sa exclusivă maritimă”, a subliniat ministrul panamez al Mediului, Milciades Concepcion.
Într-o întâlnire care a precedat summitul, reprezentanți ai Uniunii Europene, Statelor Unite, Americii Latine și Insulele Pacificului le-au cerut negociatorilor de la New York a tratatului de mare liberă, aflat în discuție de peste cincisprezece ani la ONU, să fie realizat cât mai curând pe cat posibil. „Să încheiem acordul”, a spus secretarul de stat francez pentru mare, Hervé Berville. „Suntem foarte aproape de asta”, potrivit unui oficial pentru oceane al Departamentului de Stat american, Maxine Burkett.
„Sperăm ca toate țările să ajungă la un acord ambițios”, a spus moderatorul întâlnirii, Maximiliano Bello, de la ONG Mission Blue. „Marea liberă reprezintă jumătate din suprafața planetei, departe de jurisdicțiile naționale, și doar o duzină de țări au ajuns să o folosească (să o exploateze) într-un mod destul de perturbator”, a explicat Bello pentru AFP.
Marea liberă începe acolo unde se termină Zonele Economice Exclusive (ZEE) ale statelor, la maximum 200 de mile marine (370 de kilometri) de coastă și, prin urmare, nu se află sub jurisdicția niciunei țări. Reprezentând peste 60% din oceane și aproape jumătate din planetă, este crucială pentru protecția întregului ocean, el însuși vital pentru umanitate, dar amenințat de schimbările climatice, poluare și pescuit excesiv.
Miercurea aceasta, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a cerut negociatorilor din țările membre care s-au întâlnit la New York din 20 februarie până vineri să încheie în sfârșit un tratat „robust și ambițios” asupra mării libere. „Oceanul nostru este sub presiune de zeci de ani. Nu mai putem ignora urgența pentru ocean”, a spus el.
Conferințele Our Ocean au fost lansate în 2014 la inițiativa lui John Kerry, pe atunci șef al diplomației americane. Ele oferă un forum unic pentru a aborda toate problemele legate de mare. În Panama, există peste două sute de ONG-uri, șaizeci de centre de cercetare, paisprezece structuri filantropice și o sută de companii și organizații internaționale.
Chiar dacă participanții nu vor vota și nu vor adopta un acord, vor anunța „angajamente” voluntare. Mai multe organizații s-au reunit pentru a cere mai multă transparență din partea guvernelor cu privire la pescuitul excesiv.
„În multe țări există pescuit excesiv și aproape nimeni nu știe despre asta”, a avertizat Valeria Merino de la Inițiativa pentru Transparență în Pescuit. ONG-urile pledează pentru o mai bună utilizare a sateliților pentru monitorizarea vaselor de pescuit.
